Proiectul are ca obiectiv principal de a convinge autoritățile locale din București (Primăria Generală și Primăriile de sector) și autoritățile centrale (Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Națională Antidrog) să creeze o sursă de finanțare permanentă, anuală, pentru serviciile de reducere a riscurilor oferite de ONG-urile locale.
În cadrul acestui proiect, în 2014 și 2015, ARAS a oferit dovada clară că serviciile de reducere a riscurilor pot funcționa, în România, cu finanțare de la autoritățile publice, prin obținerea finanțării de la Consiliul Local al Municipiului București (DGASMB) – ”Un pas înainte pentru integrarea socială a persoanelor vulnerabile din București”. Astfel, ARAS a creat un model de bune practici atât pentru ONG-uri, cât și pentru autoritățile locale.
În 2014, programele naționale de sănătate au adăugat 400 de locuri la tratamentul substitutiv (din păcate, acoperind doar bugetul pentru metadonă, nu și resursa umană și celelalte cheltuieli necesare distribuirii tratamentului) și a menținut programele de schimb de seringi (tot așa, bugetând doar seringile, nu și resursa umană necesară distribuirii acestora).
ARAS a solicitat introducerea în standardele de calitate a serviciilor sociale pentru adulți vulnerabili: servicii de outreach și servicii oferite în regim de anonimat (conform prevederilor legii asistenței sociale). Standardele de calitate în serviciile sociale adresate adulților sunt necesare pentru acreditarea serviciilor adresate acestui grup. Din cauză că aceste standarde încă nu au fost adoptate prin lege, acreditarea serviciilor nu este posibilă, fapt care constituie un impediment suplimentar în accesarea finanțărilor publice (care, conform legilor în vigoare, ar trebui acordate numai serviciilor acreditate).
Provocarea cea mai puternică în proiectele de advocacy o reprezintă lipsa de predictibilitate a aplicării prevederilor legale existente deja. Chiar dacă în România există reglementări legate de finanțare sau de reducerea riscurilor, nu suntem niciodată siguri ca acestea vor fi aplicate sau bugetate.
În cadrul proiectului, dar și în activitatea sa generală, ARAS a solicitat permanent informații despre prevederile legale și despre felul în care se aplică acestea în domeniul sănătății, urmărind activitatea instituțiilor și solicitând informații despre felul în care acestea cunosc sau/și aplică prevederile legale.
În cadrul acestui proiect, ARAS a lucrat în parteneriat cu RHRN – Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor – și cu membrii acesteia. De asemenea, ARAS a semnat parteneriate cu ANA, Institutul de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, DGASMB, DGASPC sector 3, în vederea schimbului de informații și a organizării de sesiuni de formare.
