COVID-19, o ocazie de reformare a politicilor din domeniul drogurilor

Noi, organizațiile internaționale active pe lângă consumatorii/consumatoarele de produse psihoactive, transmitem tare și răspicat sloganul – mai cunoscut în versiunea sa anglofonă “Support, Don’t Punish!” – „Sprijin, nu pedepse!” – în fiecare zi de 26 iunie, prin implementarea unei reforme profunde a politicilor cu privire la droguri și prin promovarea respectării drepturilor fundamentale și a accesului la serviciile de sănătate.

În 2020, acest slogan se dovedește a fi mai actual ca niciodată, dacă ne raportăm la efectele produse de COVID-19. Într-adevăr, pandemia a determinat anumite state să-și reorienteze abordarea represivă a consumului de droguri și, mai mult, a constituit o provocare pentru alte state în a inova metode de diminuare a riscurilor și de sprijinire a consumatorilor/consumatoarelor de produse psihoactive. Au rezultat efecte neașteptate, însă extrem de binevenite, care ar trebui nu numai să fie menținute, ci și adoptate la scară internațională. 

Efecte neașteptate ale reacției la COVID-19 

Prima acțiune pe care o salutăm este eliberarea a aproximativ o sută de mii de deținuți din lumea întreagă, dintre care o mare parte sunt consumatori/consumatoare de droguri sau persoane acuzate de infracțiuni minore legate de consumul de droguri. Desigur, aceste eliberări au fost hotărâte pentru limitarea propagării COVID-19 în închisori, date fiind condițiile sanitare nesigure din acestea. Cu toate acestea, ele ilustrează paradoxul represiunii exercitate împotriva consumatorilor/consumatoarelor de droguri. Dependența nu se vindecă cu o pedeapsă cu închisoarea. Dimpotrivă, o agravăm cu atât mai mult cu cât sprijinirea acestor persoane nu este aproape niciodată asigurată în sistemul penitenciar. 

Cea de-a doua acțiune importantă: adăpostirea persoanelor fără domiciliu fix printre care se numără consumatorii/consumatoarele de droguri. În Franța, Germania sau Grecia, de exemplu, acestea au fost relocate în hoteluri. Ori, aceasta constituie o etapă majoră în sprijinirea persoanelor consumatoare de produse psihoactive și fără domiciliu fix. Garantarea mijloacelor de subzistență (o locuință sigură, un venit minim garantat etc.,) reprezintă într-adevăr un preambul pentru îngrijirea dependenței.

Finalmente, cele mai promițătoare acțiuni în ceea ce privește intervențiile medicale și economice sunt cele instituite de anumite state pentru a-și menține și a-și adapta politica de diminuare a riscurilor la contextul pandemic. Apărute în anii ‘80, aceste politici constau în diminuarea riscurilor legate de consumul de droguri asupra sănătății consumatorilor/consumatoarelor (reducerea infecțiilor, prevenirea mortalității cauzate de o supradoză de droguri, reducerea efectelor nedorite indiferent de nivelul social, medical sau psihologic, etc.) și sprijinirea psiho-socială a acestora.

Astfel, în Franța și în numeroase țări din lume, de la începutul izolării, valabilitatea rețetelor pentru terapiile de substituție a fost prelungită în vederea evitării deplasărilor inutile la medic. Materialele pentru injectare (seringă de unică folosință și kit de injectare) au fost distribuite mai masiv decât de obicei pentru a le permite utilizatorilor să-și facă stocuri. 

Însă una dintre cele mai inovatoare inițiative a fost luată în Elveția: această țară pionieră în diminuarea riscurilor a autorizat livrarea la domiciliu a heroinei medicale. Nemaiîntâlnit! S-a procedat astfel pentru atingerea unui dublu obiectiv: reducerea deplasărilor și evitarea riscurilor de supradoză care se dovedesc ridicate în contextul pandemiei, dat fiind traficul ilicit mai extins care propune produse de o calitate îndoielnică. 

De altfel, COVID-19 a scos în evidență rolul esențial al comunităților în reacția la criza sanitară. Comunitățile de consumatori de droguri și serviciilor comunitare au intervenit foarte repede în mai multe țări pentru a le permite consumatorilor de droguri să aibă acces la serviciile de diminuare a riscurilor chiar și în cele mai îndepărtate zone.

Pentru o autentică politică a drogurilor 

Aceasta este o autentică politică a drogurilor care nu condamnă, ci respectă și sprijină persoanele consumatoare de droguri. Toate aceste măsuri excepționale luate în regim de urgență în contextul COVID-19 ar trebui să devină astăzi normă. Ele constituie progrese deosebit de importante. A le abandona ar însemna a face un regretabil pas înapoi. 

Contrar politicilor represive care nu au redus nici consumul, nici traficul de droguri, măsurile de sprijinire și de reducere a riscurilor și-au dovedit valoarea. În Elveția, modelul numit „al celor patru piloni”, care combină prevenirea, terapia, diminuarea și combaterea riscurilor, înregistrează rezultate impresionante atât în plan medical, cât și al siguranței: scăderea incidenței virusului HIV și a hepatitelor virale printre consumatorii/consumatoarele de droguri; scăderea ratei mortalității cauzate de dependența de droguri; reducerea infracțiunilor care au legătură cu drogurile. 

Prevenind gravele probleme socio-medicale, permițând persoanelor vizate să gestioneze mai bine consumul și să își amelioreze calitatea vieții, aceste strategii de sprijin și de diminuare a riscurilor se dovedesc de altfel extrem de eficiente în ceea ce privește costurile. O dovedesc rezultatele obținute din experiențele legate de terapia de substituție a opioidelor în Indonezia, programele de schimb de seringi în Rusia sau chiar distribuirea de naloxonă în Statele Unite ale Americii. Aceste programe au contribuit la reducerea numărului de supradoze, precum și la prevenirea noilor infecții cu HIV și hepatită, realizându-se astfel economii importante în domeniul medical!

O oportunitate economică  

În afară de diminuarea cheltuielilor, o reformă a politicii drogurilor poate genera o relansare economică foarte binevenită, orizontul economic post-pandemie rămânând destul de nesigur/ambiguu. Organizația Internațională a Muncii preconizează pierderi enorme de venituri, estimate între 860 și 3.400 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2020.  

În acest context de viitoare recesiune, deschiderea pieței canabisului terapeutic nu ar fi o oportunitate urgentă de care ar trebui să profităm? Valoarea pieței mondiale a canabisului terapeutic este din ce în ce mai importantă.  În Africa, „aurul verde” ar putea reprezenta aproximativ 7 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în timp ce în Europa, industria canabisului valorează deja peste 18 miliarde de euro, conform firmei Prohibition Partners.  

Anticipând oportunitățile economice pe care le poate oferi o astfel de piață, unii au valorificat deja acest succes, adaptându-și legislația. În fața unei supraîndatorări foarte grave, Libanul a legalizat canabisul terapeutic în luna aprilie a anului trecut, pentru redresarea economiei țării. Cu două luni mai devreme, Israelul, pionierul canabisului medical, autoriza exportul acestuia.

În prezent, regândirea politicilor referitoare la droguri este o necesitate absolută pentru sănătatea noastră și pentru bunăstarea noastră comună. Însă acest lucru nu se poate realiza decât acordând prioritate nevoilor consumatorilor/consumatoarelor de produse psihoactive, respectându-le drepturile fundamentale și implicându-i în mod sistematic în elaborarea strategiilor și programelor de sănătate de care aceștia beneficiază. 

În acest sens, criza COVID-19 a inițiat o mișcare inedită de reforme progresiste, haideți să o urmăm!

Semnatari: Coaliția PLUS, rețea internațională de asociații de luptă împotriva HIV/SIDA și hepatitelor virale, International Drug Policy Consortium (IDPC), Harm Reduction International (HRI), International Network of People Who Use Drugs (INPUD), International Network on Hepatitis in Substance Users (INHSU), Correlation – European Harm Reduction Network (C-EHRN)

24 iunie 2020

Legendă foto: Distribuire de seringi sterile cu echipa de teren CUT, asociație parteneră a PILS (Prévention Information Lutte contre le SIDA), Maurițiu.

Credit foto: Coalition PLUS / Morgan Fache / Collectif Item, 2018.